„Floricele pe campii,hai sa le-adunam copii”

Dupa cum stiti a venit in sfarsit vara. Aceasta propozitie nu face parte din text. Am sa va spun de unde s-a luat acest mic cantecel.

                   In padure , exista o cabana unde traia o linistita familie de nanaci. In fiecare zi familia mergea pe munte dar dupa ce ajungeau in varf,mereu nu mai stiau cum sa coboare, si pentru ca nu mai stiau sa coboare, au facut altfel decat faceau pana atunci, l-au pus pe unul in fata, unul in spatele lui, unul langa spatele lui celalalt si unu langa spatele celui  care era al 3lea .Si asa s-au aruncat de pe stanca ca niste turbati de oameni si s-au dat de a dura pana la cabana.

A doua zi, nu s-au mai dus pe munte , s-au dus pe deal sa culeaga floricele. Copilul cel mic se busi de un bujor, zicea ca e al surori lui . Baiatul cel mic incepu sa cante: „Floricele pe campii, hai sa le-adunam copii”

                   Vedeti de unde am plagiat acest cantecel???!!!???

Published in: on Iulie 30, 2008 at 5:02 am  Comments (3)  

Plecarea in Algeria

Dupa cum stiti, joi, familia Ionescu a plecat in Algeria la casa lor…Nu prea vroiam sa plece, dar nu ma deranjeaza asta daca el se simte bine acolo. De abia astept sa se intoarca si sa mergem la bazin sa inotam.

                        -Serban, zi-mi si mie cum e in Algeria, scrie pe blogul tau sau da-mi un comentariu despre asta!

Published in: on Iulie 19, 2008 at 2:08 pm  Comments (6)  

Soarecele de la subsol

Soarecele de la subsol, care este vecinul meu de bloc. Stau foarte aproape de el. Intr-o zi sobolanul de la subsol, trebuia sa ia pranzul. Toti vecunii lui soareci(mai putin eu)se pregateau sa manance ce aveau si ei in frigider: cartofi exipirati, cozonac la rotisor si jvaiter putrezit. S-a dus soarecele in vizita la un vecin de-al lui, nu eram eu evident, dar acel vecin statea foarte aproape de el. La un moment dat, soarecele se puse la masa vecinului. Va dati seama in seara aceea ce efect a avut mancarea care a fost mancata de sobolan!Mama, Mama!!!

Published in: on Iulie 11, 2008 at 5:56 am  Comments (3)  

Povestea porcului

Povestea porcului. Aceasta poveste foarte trista, incepe cam asa. Intr-o zi de vara, un porc se plimba prin padure, desi nimeni nu stia cum a ajuns el acolo. Mergea si vorbea cu o vrabie, pardon, era o ciocanitoare, dar ce mai conteaza, mergea si vorbea cu o ciocanitoare care il tot batea in cap cand se tavalea in noroi, care de fapt nu era noroi, erau viermisoripentru pescuit, tocmai de aceea ciocanitoarea il batea in capul lui gol facut din rigips.Ii manca toata mancarea ciocanitoarei. Pana la urma porcul s-a enervat pe ciocanitoare,  a indopat-o cu viermi si a aruncat-o in garla, de fapt era o balta, dar a incaput totusi deci asta nu l-a deranjat.La un moment dat de Dumnezeu,porcul se intalni cu un urs. Il saluta voiniceste si se luara la taclale. Vorbira ei ce vorbirs, pana la urma ursul se busi zdravan de un copac si incepu sa zbiere,apoi lesina. Porcul crezand ca nu mai are ce sa faca cu el, l-a aruncat dupa ciocanitoare. Dar acum vorbesc serios, aia chiar era garla. Pana la urma l-a gasit pe ren.Renul il lovi de 3 ori in cap ca sa isi revina. Nu a dat atat de tare ca sa lesine, a dat incet si firav. Cerbul zburda prin campii iar porcul il privea. Porcul se enerva foarte tare pe ren, nu stiu de ce incat striga foarte tare:

                    -Bai, incepe sezonul de vanatoare!Atunci cerbul se arunca  singur in garla iar porcul ajunse foarte linistit la ferma.

Published in: on Iulie 3, 2008 at 6:46 am  Comments (4)  

Calul, magarul, oaia si berbecul

Calul, magarul, oaia si berbecul, este o poveste foarte trista, dar daca o citesti cu voce tare copiilor tai o sa vezi ca zambetele lor vor avea buzele ca o bolta cu un curcubeu cacaniu cu bej.Combinatii foarte frumoase dupa parerea mea, parerea mea cea buna.Povestea incepe  cam asa . A fost o data sau de doua ori cum vreti voi un porc porcos, care de fapt era magar magaracios, un cal calos, o oaie oioasa si un berbec tractorist. Berbecul era cel mai ghinionist dintre ei, dar intr-o zi, s-a gandit berbecul ca in loc sa aiba ghinion el , mai bine il da la altu si mai fraier. Ce ar vrea el asa ceva, dar de unde sa gaseasca unul asa de fraier in cat sa vina cu el ca sa ia si el putin ghinion ca nu avea, si berbecul si-a imaginat ca vrea si el putin de la el ca tare avea berbecul prea mult, si vroia sa scape de el cat mai repede posibil. Dar veni norocul peste el de il daduse jos rostogolinduse, il gasi mai fraier pe magar, magarul de fapt si de drept nu era fraier, dar asa credea berbecul, berbecul l-a intalnit pe magar si i-a spus ca saptamana viitoare sa se intalneasca la cel mai mare stalp de telegraf din sat. Magarul a vazut ca toti stalpi de telegaf sunt la fel de inalti, si se duse la aparatul lui de clonare, ca sa  se cloneze si pe fiecare clona sa o puna la un stalp. Zis si facut. Dar magarul dupa ce facuse toate clonele s-a gandit sa mai faca una care sa ii tina locul si lui pentru ca pentru el „lenea e cucoana mare” . Berbecul facu si el la fel ca magar numai ca el nu a facut o clona care sa ii tina locul lui. Asa ca saracul berbec nu a putut sa bage ghinionul in magar ci la luat de la el. La fel facu si cu calul si cu oaia. Asa ca tot ghinionist a ramas.

Published in: on Iulie 2, 2008 at 6:27 pm  Comments (1)